COGNITIVE WAR CARTOGRAPHIES IN HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU’S NOVEL
(Abstract)

This research endeavour is part of the study of feminine points of view on war and the manner in which they are internalized. Concepts such as “modern memory” (Paul Fussell), testimony and witness (Shoshana Felman), new methods for writing about war (Ayşe Gül Altınay and Andrea Pető) or the impossibility of narrative completion (Victoria Stewart) are employed, all of them connected to the rendition of the war experience through the female voice. The Romanian novel fulfils the generative function of creating “cognitive cartographies”. Thus, mental activity generates both the literary work and its interpretation under the form of a map represented individually by each character. The manner in which cognitive cartographies are constructed is studied in the novel Balaurul [The Dragon] (1923) by Hortensia Papadat-Bengescu, a novel that displays various key elements for our study: the war theme and short-term memory, the female internalization of war trauma, and cognitive schemes which are the result of dangerous experiences. The knowledge the reader gains is constructed under the form of a cognitive cartography made up of internal key spaces placed on a map imagined by the writer.

Keywords: trauma, Romanian fiction, WWI writings, war, gender studies.

CARTOGRAFIERI COGNITIVE ALE RĂZBOIULUI ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU
(Rezumat)

Articolul se înscrie în seria studiilor care analizează perspectivele feminine asupra războiului, precum și modul în care aceste puncte de vedere sunt internalizate. În cadrul cercetării sunt utilizate concepte precum „memoria modernă” (Paul Fussell), raportul mărturie-martor (Shoshana Felman), noi metode de a scrie despre război (Ayșe Gül Altınay și Andrea Pető) sau imposibilitatea completitudinii narative (Victoria Stewart), toate acestea fundamentând înțelegerea modurilor în care este redată experiența războiului prin vocea feminină. Romanul românesc îndeplinește funcția generativă de a crea „cartografii cognitive”. Astfel, activitatea mentală generează atât opera literară, cât și interpretarea acesteia sub forma unei hărți reprezentate individual de fiecare personaj. Modul în care se construiesc cartografierile cognitive este studiat în romanul Balaurul (1923) de Hortensia Papadat-Bengescu, un roman care prezintă diverse elemente-cheie pentru mizele acestui articol: tema războiului și problematica memoriei recente, interiorizarea feminină a traumei războiului, respectiv schemele cognitive generate de experiențele traumatice. Cunoștințele pe care le dobândește cititorul sunt construite sub forma unei cartografii cognitive, alcătuite din spații interne cheie, plasate pe o hartă imaginată de scriitoare.

Cuvinte-cheie: traumă, roman românesc, scrieri despre Primul Război Mondial, război, studii de gen.